Avem 197 vizitatori online
22
Aug 11
Ultima actualizare în 22 Septembrie 2011

Taxiarchis

Locaţie: Mesta

Biserica este dedicata Taxiarhilor: Mihail si Gabriel. Satenii numeau acasta biserica "Marele Taxiarchis" astfel incat sa fie distinsa de cealalta biserica numita Taxiarhis care este mai veche si mai mica. Aceasta se numeste "Vechiul Taxiarhis".

Noua biserica Taxiarhis se afla in zona unde vechiul turn central al castelului se afla. Dupa retragerea genoveza, turnul a fost abandonat. In timpul ocupatiei otomane singurii locuitori ai turnului erau pasarile de noapte, corbii si serpii. Se credea ca turnul era un simbol al raului deoarece satenii considerau acele creaturi ca fiind rele. Acesta este motivul care i-a determinat sa-l demoleze si sa construiasca o biserica in acel loc.

Pentru demolarea turnului a fost nevoie de doi ani ( incepand din 1858). Constructia bisericii a inceput exact dupa ce a avut loc demolarea urmand ca biserica sa fie terminata in 1868. Lucrul a durat zece ani iar lucratorii au primit 3500 monede de aur pentru munca lor. Cei care au carat materialele de la capitala au primit 120 monede de aur. Cu toate acestea satenii au participat la constructia bisericii in mod voluntar. Conform statisticilor materialele necesare erau 10,000 qintale de mortar(1 qintal = 57 kg), 163 qintale de otel, 55 qintale de plumb si 60 transporturi maritime de piatra.

Biserica Taxiarhis este cea mai mare din Chios si printre cele mai mari din Grecia. Este un monument colosal admirat chiar si de cei care au contribuit la construirea acestuia. Acesta este motivul datorita caruia printre sateni au aparut diverse legende si povestiri unele derivate din realitate altele pura imaginatie. Cu toate acestea exista o poveste tragica legata de un lucrator nefericit care a fost strivit de pietrele turnului in timpul demolarilor si este una dintre povestile considerate reale. Acest incident a creat neliniste in randul satenilor datorita obiceiului local de a nu construi o biserica in locul unde s-a varsat sange de om. Sateni de toate varstele conform marturisirilor au sapat nopti si zile pentru a scoate corpul lucratorului de sub daramaturi. In cele din urma l-au gasit viu astfel avand inca un motiv de fericire si putand sa continue constructia bisericii.

Biserica are in fata trepte ce duc in ambele sensuri, deasupra carora se ridica clopotnita. Clopotnita este foarte recenta. Atat treptele cat si turnul clopotnitei sunt construite din piatra originara din Thymiana unde satenii prelucreaza un tip special de piatra. Treptele au fost inlocuite de altele mai noi cand au inceput sa fie prea uzate. Mozaicuri remarcabile de piatre negre si albe decoreaza curtea bisericii. Curtile cu mozaicuri de pietricele sunt tipice arhitecturii insulei Chios. Treptele duceau spre un loc special construit pentru femei in partea dreapta a curtii. Aici sunt vizibile ramasitile turnului ce astazi au fost transformate intr-o cisterna, care in Mesta poarta numele de fountana.

Biserica are 3 holuri, cel central este mai ridicat decat celelalte. Pilonii care sustin tavanul sunt imensi insa le-a fost stirbita frumusetea datorita mortarului si vopselelor cu care au fost acoperiti in timpul unor reparatii recente. Fiecare dintre cele trei holuri este dedicat unei persoane: cel central este dedicat Taxiarhilor, cel din Nord este dedicat Sf.-lui Charalambos iar cel de la Sud Apostolilor. La inceput icoana bisericii era din lemn. Cea de astazi construita in 1895 este pictata pe caramida. Numeroase daruri si icoane au fost daruite de numerosi sateni constiinciosi care au locuiesc in toate colturile lumii.

Cele de astazi au fost donate de sateni care locuiesc in Atena, Tesalonic, SUA si Australia: vesminte monahale icoane si carti sfinte de o impportanta istorica. Cu toate acestea majoritatea au fost aduse de sateni din Rusia la inceputul secolului ori trimise din Egipt de carte membrii ai comunitatii din Mesta care locuiesc acolo.

Pentru constructia altarului s-a folosit ciment si un monolit masiv pentru partea superioara. Comform unor surse scrise, pentru a aduce piatra din Limenas in sat, a fost nevoie de munca a numeroase persoane timp de o noapte. Multi vizitatori se mira cum un sat cu o populatie asa de mica a reusit sa construiasca si sa intretina o biserica asa de mare. Cheia succesului sta in suma de bani pe care o ofera satenii si strainii, o contributie numita "Katathesimo".

La inceput un resident care nu avea urmasi a donat terenurile sale agricole. Astfel dupa ce a murit rudele sale au donat toata averea sa bisericii. Treptat si alte persoane au inceput sa ofere "katathesimo", printre acestea persoanele care nu doreau sa ofere terenuri sau nu aveau o situatie financiara care sa la prmita s-au oferit sa lucreze ca voluntari in diferite domenii. In zilele noastre este foarte ciudat sa existe un satean care sa nu fi facut vreo ofranda bisericii Taxiarchis, o suma de bani sau munca voluntara.